Tot timpul am fost adeptul teoriei ca nu exista progres fara critica... Nu ai cum, intr-o anumita etapa a dezvoltarii personale, sa iti judeci valoarea, minusurile si plusurile, intr-un mod realist... Dar ce te faci cand critica este pripita, usor subiectiva?... De fapt este subiectiva sau asa o vezi tu?!? N-ai ce sa faci, mergi mai departe si incerci sa iti regasesti entuziasmul, te automotivezi si in cele din urma trebuie sa reusesti... Doar esti invingator, nu loser...
Dupa cum iti spuneam, that's the spirit! :)
RăspundețiȘtergereBravo!